In zilele noastre, propulsia hibrida creste in popularitate intr-un tempo ametitor, iar daca ne gandim la hibride, inevitabil ne gandim si la Toyota. Or, anume producatorul japonez e considerat a fi pionerul acestei tehnologii. Astazi numarul hibrizilor vanduti in lume e de ordinul milioanelor, iar in unele regiuni ale lumii vanzarile unor modele se bazeaza deja exclusiv pe propulsia hibrida.
Dar lucrurile n-au fost intotdeauna atat de frumoase pentru propulsia hibrida. Drumul pana aici a fost dificil si a necesitat o vointa de fier. O incapatanare de samurai, am putea spune. Noi ne-a gandit sa aruncam o privire in istoria acestei propulsii si sa extragem de acolo 10 cele mai captivante curiozitati!
1. Ideea porneste din anul 1994, de la proiectul G21
Anii 1990 ridicasera tot mai stringent problema amprentei automobilelor pentru ecologie, insa lumea auto se cam saturase sa tot vada concepte futuriste pe la saloane auto, care asta ramaneau a fi – doar concepte. Catre anul 1994 presiunea de a trece la actiune devenise tot mai mare, incat mai multi producatori au venit cu idei mai indraznete – unele gata de a fi produse imediat, altele care inca urmau a fi produse, unele cu impact minor, dar practic, altele cu impact mai mare, dar intr-un timp mai indelungat. Toyota a lansat in anul 1994 proiectul G21 – un proiect de studiu la acea etapa inca secret, care avea menirea de a crea un automobil de serie cu adevarat ecologic si de impact pentru secolul XXI, de unde si denumirea G21. Scopul proiectului era clar, insa nu si calea. Echipa trebuia sa exploreze posibilitatile ingineresti, venind cu o solutie viabila.
La inceput inginerii au jonglat cu solutii mai simple, precum injectia directa si eficientizarea combustiei, dar in scurt timp au realizat ca asta nu va fi suficient, asa ca au decis sa opteze pentru ceva mult mai radical, un sistem de propulsie hibrid, ce ar combina mai multe tipuri de propulsie, facand uz de avantajele fiecareia. Aceste idei s-au materializat in conceptul Prius, aratat lumii in toamna anului 1995. Prototipul avea deja un electromotor, care asista un motor pe benzina, cele doua motoare fiind dirijate de un modul de control – principiu care s-a pastrat si astazi. Motorul pe benzina avea o cilindree de 1.5 litri, facea uz de injectie directa, iar electromotorul era integrat intre motorul pe benzina si cutia de viteze automata cu raport continuu variabil. Tinta conceptului era curajoasa: sa aiba sa fie de doua ori mai eficient decat alte vehicule de aceeasi dimensiune cu propulsie traditionala.
2. Numele Prius vine de la cuvantul latin „prior”
Da, japonezii s-au inspirat din latina cand l-au botezat pe Prius, derivandu-l din cuvantul latin „prior”, tradus ca primul, pioner, sau avansat. Se pare ca numele i-a fost de bun augur, modelul devenind cu adevarat un pioner in misiunea sa.
3. Primul automobil hibrid de serie din lume s-a lansat in 1997. Si era plin de curiozitati!
Dupa conceptul prezentat in 1995, a venit si timpul unui vehicul de serie cu acelasi nume – Prius. Sistemul sau de propulsie era apropiat ca idee de ceea ce prezenta conceptul cu acelasi nume doi ani mai devreme, continand un motor pe benzina de 1.5 litri, cu 4 cilindri si injectie directa, si un electromotor, cuplate la o cutie automata CVT. Motorul cu ardere interna facea uz de ciclul Atkinson, sistemul VVT-i si de o compresie neobisnuit de mare pentru un motor pe benzina – de 13.5:1. O alta curiozitate e ca turatii lui erau limitate la 4,000 rpm!
Fiind limitat in turatii, motorul a devenit inevitabil si limitat in puterea maxima, livrand doar 58 CP. Totul de dragul eficientei maxime, fireste. Insa electromotorul mai putea livra alti 40 CP, insa si acesta avea un interval foarte limitat de turatii – de la 940 la 2,000 rpm. Bateria avea o capacitate de 6.5 Ah. Ceva mai tarziu, puterea motorului pe benzina a crescut la 70 CP.
4. Toyota a produs ani la rand Prius fara profit. Doar pierderi.
Insa, prima generatie Toyota Prius genera costuri de fabricatie mult mai mari decat pretul cu care putea fi ea vanduta pe piata, motiv pentru care producatorul a decis s-o vanda initial numai in patria sa, Japonia. Se estima ca productia unui Prius din acea generatie costa peste 32 mii dolari SUA, iar pretul ei de vanzare in Japonia era echivalentul a putin peste 16 mii dolari SUA. Deci, fiecare Prius produs si vandut a insemnat o pierdere neta pentru producator de aproximativ 16 mii dolari.
In 1997, Toyota a vandut 300 de exemplare Prius in Japonia, iar in scurt timp modelul luat titlul de Masina a Anului in Japonia. In 1998 Prius s-a vandut in 17,600 exemplare deja, tot doar in Japonia. In 1999 modelul inca se vindea doar in patria sa, iar cifrele scazusera la 15,200 exemplare vandute. Un numar aparent inca mic pentru a incuraja un pas mai ambitios. Dar niponii au decis ca ideea are viitor si poate prinde cu adevarat doar daca ea va fi raspandita. Asa ca in anul 2000 Prius a fost lansat pe piata nord-americana si cea europeana, iar vanzarile globale ale modelului in acest an au ajuns la 19,000 unitati. In 2001, primul an complet de prezenta globala a lui Prius, cifrele au crescut si mai mult, iar paralel Toyota a lansat in Japonia modelul Estima Hybrid, iar pe sedan Crown a instalat si un sistem mild hybrid, despre care va vorbeam intr-un articol recent. In 2001 vanzarile globale de modele hibride Toyota au ajuns deja la 36,900 exemplare. Din 1997 pana in acest moment, numarul total de automobile hibride vandute de Toyota in lume ajunsese la 89,200 exemplare. Nici o suta de mii inca. Si tot in pierdere.
5. Cum a invins Prius scepticismul europenilor fata de noile tehnologii?
Atunci cand a venit in Europa in anul 2000, Prius a fost primit calduros de majoritatea presei si celor carora le pasa de mediu, dar a intalnit si multe temeri la lansarea sa pe piata. „Cum se va comporta bateria in timp, nu se va defecta ea oare?” „Cat de fiabila e toata treaba asta cu doua motoare intr-o masina?” „Prea multa electronica nu strica?”...
Da, europenii sunt mai conservatori de felul lor, iar Toyota a trebuit sa-i convinga cumva inca inainte ca acestia sa poata gusta din eficienta ei reala in consum, din experienta proprie. Raspunsul a fost programul Prius One, lansat in cele mai conservatoare si importante tari – un soi de leasing operational in termenii de azi, in care proprietarul, in special companiile, plateau o taxa lunara pentru a inchiria masina, dar nu deveneau proprietarii acesteia, iar Toyota, prin subsidiarele sale, ramanea astfel responsabila de starea tehnica a masinii, garantand-o in fata acestor primi clienti.
Programul n-a facut vanzarile sa explodeze, insa le-a sustinut bine. Pe langa asta, intr-o Europa cucerita la acea vreme de diesel, Toyota si-a promovat in multe tari modelul hibrid cu mesajul „Better than diesel” – mai bun ca dieselul, punand accent pe diferenta reala in consum si mai ales in emisii.
Totusi, dupa anul 2001, in care vanzarile lui Prius in Europa au fost relativ bune, de 2,300 exemplare, au urmat doi ani de vanzari slabe. In 2002 Prius s-a vandut in numai 800 exemplare in intreaga Europa, iar in 2003 – in numar de 900 exemplare. Cum sa nu te descurajezi cu o asemenea evolutie? Toyota a rezistat, si abia anul 2004 avea sa schimbe radical situatia in Europa. Intre timp, la nivel global, vanzarile au continuat sa creasca in 2002 (41,300 unitati) si 2003 (53,300 unitati).
6. Masina care a adus hibrizii in trend - Prius de a doua generatie (XV20)
Era anul 2004 cand venise timpul pentru o noua generatie de Prius. Prima generatie nu s-a bucurat de un succes prea mare, vanzarile ei totale fiind de sub 200 mii unitati pe durata intregii cariere, dar, luand in considerare rolul ei de pioner, a fost un rezultat bun. Si apoi, ea a avut si rolul de mucenic mesager, ducand mesajul in toata lumea a ceea ce inseamna propulsia hibrida.
In 2004, noua generatie a fost gandita din start ca un model global, rezolvand o mare parte din criticile care i se aduceau primei generatii, fiind si mult mai atractiva in design. Motorul pe benzina era o evolutie a celui anterior, turatiile maxime permise crescand cu 500 rpm, iar puterea cu 6 CP, pana la 76 CP. Electromotorul a fost modificat si si-a crescut puterea de la 30 kW la 50 kW (68 CP), desi n-a crescut in dimensiuni. Cuplul maxim al electromotorului era si mai impresionant – de 400 Nm, fiind comparabil cu dieselurile mari V6 din Europa. Modelul facea uz si de o noua baterie, mai usoara si de capacitate mai mare.
Modelul era cu siguranta mai atractiv si mai avansat, dar si opinia publica punea mult mai mare pret pe efortul individual de a contribui la un mediu mai bun. Asa ca in scurt timp Prius de generatia a doua a inceput a deveni un accesoriu de imagine pentru persoane publice, care-si puteau permite automobile mult mai luxoase, dar care faceau o alegere pentru a-si demonstra atasamentul fata de aceste eforturi. Starturile hollywoodiene au prins o adevarata febra dupa el, printre vedetele ce-si cumparasera un Prius numarandu-se Jessica Alba, Natalei Portman, Jennifer Aniston, Salma Hayek, Gwyneth Paltrow, Kate Hudson, Julia Roberts si Tom Hanks.
7. Cine a spus ca o masina luxoasa n-ar putea fi hibrida? Anul 2005, anul in care hibrizii au trecut hotarul in segmentul premium.
Toate aceste evolutii de la Hollywood si de crestere a atractivitatii noii generatii Prius au dus la prima crestere masiva de vanzari in 2004. Daca in 2003 in toata lumea s-au vandut 53.3 mii unitati, in 2004 s-au vandut aproape 135 mii de exemplare hibride Toyota. In 2005, insa, a mai avut loc o schimbare importanta.
Bine, vorbind de Japonia, existau modele mari si luxoase hibride mai de demult, dar in anul 2005 s-a intamplat o trecere simbolica a hibrizilor in segmentul premium, care a schimbat perceptia lor in ochii publicului, de rand cu popularizarea acestui tip de propulsie de catre tot mai mult vedete. In 2005 a fost lansat Lexus RX 400h, acel RX frumos, conceput in filosofia de design L-Finnesse, considerat si azi drept cel mai frumos RX creat pana acum. Si brusc, un asemenea SUV admirat a devenit si hibrid! Adica propulsia hibrida nu mai era asociata cu un model separat, detasat de ceea ce vrei de obicei de un automobil, ci a devenit o variatie a unui model obisnuit, cu toate calitatile savuroase obisnuite prezente pe el. Tot in 2005 s-a lansat si Toyota Highlander Hybrid. Tot in acest an s-a dat startul productiei lui Prius si in China, iar vanzarile cumulative de hibrizi ale producatorului nipon au trecut de jumatate de milion. Numai in 2005 vanzarile de exemplare hibride constituisera 235 mii unitati. Din acest punct devenise oarecum clar: strategia de rezistenta a celor de la Toyota a fost corecta, iar roadele abia urmau sa vina!
8. Hibrizii pot fi si sportivi. Super sportivi!
Toyota a prins la curaj dupa rezultatele din 2005, iar in 2006 japonezii au anuntat o noua strategie, care avea sa faca hibrizii atractivi si pentru cei ce considerau ca ei n-ar fi prea sportivi. Mai mult ca atat, unii inca mai aveau dubii de fiabilitatea si rezistenta lor, desi exploatarea modelelor de serie demonstra deja fiabilitatea lor. Stereotipurile sunt greu de distrus, insa, iar in 2006 Toyota a vrut sa iar „taurul” de coarne, anuntand un pas aproape incredibil. Toyota si-a facut publice planurile de a se aventura in sporturile cu motor cu tehnologia sa hibrida si nu in oricare sporturi, ci in cele de anduranta.
Primul bolid a urmat un an mai tarziu, participand la cursa de 24 ore din Tokachi. N-a durat mult nici pana Toyota a ajuns sa participe la campionatul mondial de anduranta, ajungand si in renumita cursa Le Mans cu bolizii sai hibrizi, iar in 2018 a si invins legendara cursa cu aceeasi tehnologie.
9. Zece ani pentru primul milion de hibride. Doi ani pentru al doilea. Mai putin de un an pentru fiecare milion astazi.
Tocmai in anul 2007 cei de la Toyota au celebrat atingerea vanzarilor cumulative de 1 milion de vehicule hibride in intreaga lume. In 2006 se lansase si Lexus GS 450h, si Camry Hybrid, toate aceste modele aducand tehnologia pe linie de profitabilitate deja. In 2007 s-a lansat si Lexus LS 600h si 600 hL, fiind prima limuzina de lux cu propulsie hibrida a unei marci premium, lansata in serie.
Raspandirea a continuat, iar vanzarile de hibride au continuat sa creasca, pana si criza financiara din 2008 nereusind decat sa le stagneze un pic. Din 2009, insa, parea ca anume criza i-a facut mai constienti pe oameni de eficienta si costuri, iar vanzarile de hibride au continuat sa creasca si mai mult, tot in 2009 avand loc si atingerea totalului de 2 milioane de vehicule hibride vandute in lume. Deci numai doi ani au trebuit pentru al doilea milion. In 2011 a fost marcat deja al 3-lea milion, iar in 2012 – al patrulea, la doar un an distanta. In 2013 se marcau deja 6 milioane de vehicule vandute din 1997 pana la acea vreme.
Astfel, intre 2012 si 2015 producatorul nipon a vandut constant peste 1 milion de vehicule hibride in fiecare an, fiecare nou milion fiind marcat in mai putin de un an de la precedentul. In acesti ani cifrele au fost relativ stabile, la 1.2 milioane hibrizi anual, insa din 2016 ele au continuat din nou sa creasca, pana la 1.4 milioane anual in 2016 si 1.5 milioane anual in 2017. Planul a fost supra implinit, cum iubeau a spune stramosii nostri. Cei de la Toyota visau sa marcheze 1.5 milioane de hibrizi vanduti anual catre anul 2020, dar s-a intamplat deja in 2017. Intre timp, toti au inteles ca aceste vehicule hibride sunt fiabile, nu costa mai mult in mentenanta si sunt cu adevarat eficiente.
10. Aproape jumatate din vanzarile Toyota in Moldova revin hibrizilor
Si ultima curiozitate din lumea modelelor hibride e una autohtona, care tine de Moldova. Si conationalii nostri au fost mult timp sceptici fata de aceste automobile, insa situatia s-a schimbat cand au inceput a fi importate o multime de exemplare Prius la mana a doua, care au fost dovada cea mai evidenta a fiabilitatii acestei tehnologii in timp.
Astazi cu mult peste 50% din exemplarele Toyota importate la mana a doua sunt hibride, iar Prius este aproape constant cel mai popular model de pe piata second hand.
In acelasi timp, si vanzarile de automobile noi Toyota s-au schimbat radical in ultimii ani, o cota tot mai mare revenind motorizarilor hibride, aproape 50% din automobilele noi Toyota vandute in tara noastra fiind hibride! La modele precum RAV4 sau CH-R cota hibrizilor este cu mult peste 50 la suta din total! La noi, in Moldova!
Asta demonstreaza inca o data cat de obisnuite au devenit astazi automobilele hibride in jurul nostru, chiar si in tari unde progresul a venit mai greu. Drumul pana aici n-a fost deloc usor. Insa prezentul arata mult mai bine, iar perspectivele de viitor ale acestei tehnologii sunt si mai interesante.
Faceti clic pe o stea pentru a evalua aceasta pagina
Copyright © S.R.L. "Continent".